Perspectivele apariţiei unui cartier China Town în Bucureşti

După rromi, cea mai numeroasă comunitate etnică din Bucureşti este, în prezent, cea chineză. Numărul chinezilor din capitală a crescut constant după revoluţie, astăzi înregistrând (neoficial) un număr destul de mare, între 10.000 şi 15.000 de locuitori. Pentru a putea observa mai bine amploarea fenomenului migraţionist chinez spre Bucureşti, trebuie menţionat că la recensământul din 2002 diaspora chineză număra peste 2.000 de indivizi. Având o cultură aparte şi un mod propriu de organizare socială, chinezii s-au concentrat din punct devedere spaţial în estul capitalei. Colentina fiind cartierul cu cel mai mare număr de chinezi din Bucureşti. Adunarea lor în est se datorează apropierii de complexele comerciale Europa şi Dragonul Roşu unde aceştia desfăşoară diverse activităţi comerciale. Aceştia importă diverse produse din China (dar nu numai!) pe care apoi le desfac în cele două zone comerciale.

Diaspora chineză se prezintă destul de polarizat. Deşi nu creează probleme sociale întrucât se adaptează destul de uşor, comunitatea de chinezi din capitală este de multe ori dispreţuită datorită producerii în cantităţi uriaşe a deşeurilor în cuprinsul complexului Europa. Adaptarea lor în spaţiile în care poposesc se produce destul de uşor, însă nu acelaşi lucru s-ar putea spune despre integrarea şi incluziunea lor în societatea gazdă, în cazul nostru în societatea bucureşteană. Legăturile culturale sunt atât de puternice încât cu greu pot fi diluate pentru a face loc modului de viaţă specific spaţiului gazdă. În aceste condiţii segregarea lor spaţială este iminentă, sau mai bine spus autosegregarea pe considerente şi afinităţi naţional-culturale. Deşi nu este de dorit, segregarea spaţială a chinezilor în cartierul Colentina îi ajută pe aceştia să-şi păstreze legăturile culturale şi să poată face faţă mai uşor dorului de spaţiile natale.

În plus, cei care s-au implantat adânc în spaţiul bucureştean prin crearea unei vieţi stabile, au început să-şi înscrie copiii la şcolile din cartier. Mai rar copiii sunt îndrumaţi să urmeze cursurile unei facultăţi, de regulă cu profil economic pentru a putea derula în perspectivă activităţi comerciale. Adesea copiii înscrişi la cursurile universitare întâmpină probleme deoarece au dificultăţi în învăţarea limbii române.

Dinamica accelerată a comunităţii chineze face ca evoluţia lor spaţială să se răsfrângă şi asupra cartierului Obor, unde se înregistrează o concentrare ceva mai slabă. Într-un articol din 2010 se afirma că „marea majoritate a celor implicaţi în tranzacţii imobiliare în cartier erau chinezi, de multe ori comercianţi care deţineau standuri în zona comercială Europa[1]”. Preferinţele pentru apartamentele din zona Obor se datorează preţului avantajos. Imobilele sunt foarte degradate, încadrate în categoria clădirilor cu risc crescut de prăbuşire în cazul unui cutremur puternic, fiind construite înainte de 1977 şi neconsolidate după puternicul cutremur din acelaşi an. Astfel, chinezii preferă aceste apartamente, cu toate deficienţele şi problemele lor pentru că sunt mai ieftine şi pentru că sunt amplasate în apropierea complexelor comerciale amintite unde îşi desfăşoară activitatea.

Nu trebuie uitat nici proiectul China Town Bucureşti care va fi cel mai mare cartier chinezesc din sud-estul Europei, ocupând o suprafaţă de 80 de hectare. Bazele proiectului au fost puse în anul 2004, atunci când a fost achiziţionat terenul pe care urma să fie construit complexul Dragonul Roşu. Astfel chinezii din Bucureşti vor avea în câţiva ani propriul cartier construit în scopul consolidării comunităţii în zona Fundeni-Colentina, ceea ce va întări segregarea lor spaţială prin sporirea arealului. Până în prezent pentru proiectul în cauză s-au cheltuit aproximativ 150 mil. euro dintr-un total de 500 mil. euro. Iniţiativa este una privată în care aproximativ 30% din investiţie va fi suportată de către un investitor chinez şi va cuprinde la final[2]:

-          complexul comercial Dragonul Roşu (deja finalizat);

-          zona de business China Business Center;

-          ansamblul rezidenţial China Towers, care va avea 12 blocuri cu câte 7 şi 8 etaje în care se vor găsi 600 de apartamente;

-          restaurante cu specific chinezesc;

-          locuri pentru joacă, o grădiniţă şi o şcoală.

Astfel, odată cu finalizarea acestui proiect segregarea spaţială a chinezilor din Bucureşti va căpăta o formă concretă prin particularizarea peisajul estic al capitalei pe aliniamentul Obor-Colentina-China Town-Fundeni.

---

[1] Ovidiu Lefter (2010), Obor, China Town de Bucureşti, Ziarul Adevărul, 4 ianuarie, disponibil la http://www.adevarul.ro/financiar/ expert_imobiliar/cartierul_tau/Obor-China_Town_de_Bucuresti_0_183582143. html, (ultima accesare 15 mar. 2011).

[2] China Town Bucureşti, cel mai mare cartier chinezesc din sud-estul Europei, Ziare.com, 20 august 2008, disponibil la http://www.ziare. com/casa/imobiliare/china-town-bucuresti-cel-mai-mare-cartier-chinezesc-din-sud-estul-europei-390650, (ultima accesare 15 mar. 2011).